Consultantul politic Cozmin Guşă a analizat situaţia electorală din acest moment şi a explicat că, după alegerile din 11 decembrie, PSD va obţine o majoritate absolută alături de ALDE, iar PNL şi USR nu vor depăşi un scor de 30% împreună.
Cozmin Guşă a susţinut că tabloul politic de astăzi arată că în ultimii 27 de ani decidenţii nu au reuşit să schimbe nimic, ba mai mult, au înrăutăţit situaţia. Acesta a comparat personalităţile de astăzi aflate la prezidiul PSD, de unde social-democraţii au anunţat programul de guvernare, şi cele din anul 2001.
„Eu credeam că lumea pe care am primit-o la maturitate de la părinţii mei, de la semenii lor, a fost o lume proastă şi defectă şi că generaţia mea o va îmbunătăţi. Păi n-am îmbunătăţit-o, am înrăutăţit-o. Şi n-am fost în stare, nu doar în România, ci peste tot în lumea civilizată unde putem să înregistrăm şi să măsurăm regresul, nu am fost în stare să îmbunătăţim nimic, am înrăutăţit. Şi lumea românească pe care o las copiilor mei este o lume mai proastă şi mai îndobitocită decât lumea pe care am moştenit-o eu de la părinţii mei. Şi efortul acesta pe care îl tot fac, cu analize, cu Realitatea, cu institute pe care le-am mai creat, pentru a aduce oameni împreună, e un efort al unui om culpabil. Eu mă simt culpabil în timpul vieţii mele active, şi sunt un om de 46 de ani care e de mult timp la bătălie, la lupte. Mai am timp, dar nu am echipă, nu există o echipă de oameni care să vrea să vâslească împotriva curentului, frica domină, solidaritate nu mai există, deci lucrurile sunt făcute aici, nu ne mai minţim. Dacă ne mai minţim înseamnă că suntem ca oamenii din masa îndobitocită de votanţi care merg mereu la vot, votează aceleaşi figuri sau figuri mai triste şi cred că se va schimba ceva în bine. Păi cum să se schimbe ceva în bine când tu votezi o figură mai tristă sau pe unul mai prost, mai hoţ sau mai incult decât precedentul? Nu se schimbă nimic. Pentru că nimeni nu-şi face măsura asta. Ce am votat noi în ultimii 27 de ani? Hai să ne uităm. Şi o să ne dăm seama că nivelul profesional al celor care sunt votaţi a scăzut dramatic, culmea, în ultimii 27 de ani„, a spus Guşă.
„Mă uitam, de exemplu, la masa de acum trei zile, la un prezidiu, în care PSD îşi prezenta programul de guvernare cu o audienţă cu ştaif. Dragnea, Ponta, Teodorovici, Fifor, Chiriţă, Rovana Plumb şi mai nu ştiu cine. Şi m-am uitat în spate, apropo de 15 ani, şi mă gândeam la prezidiul de la PSD-ul din 2001. Şi acolo era Năstase în centru, eu eram în stânga lui, în dreapta era Alexandru Atanasiu, în dreapta lui Atanasiu era Miron Mitrea, în stânga mea era Ion Mircea Paşcu, în stânga lui Paşcu era Dan Ioan Popescu, în stânga lui Dan Ioan Popescu era Ioan Rus, lângă Ioan Rus era Florin Georgescu, lângă Florin Georgescu era Nicolae Văcăroiu. Pe partea cealaltă erau Hrebenciuc şi Mihai Tănăsescu. Hai să vedem ce s-a întâmplat în 15 ani. Doar dacă este să comparăm acest prezidiu de prezentare de program de guvernare cu cel de acum 15 ani, care, indiferent cum am vrea să-i caracaterizăm pe fiecare dintre cei pe care i-am menţionat, erau oameni care aveau o calitate: ştiau despre ce vorbesc. Cum îmi place mie să spun, ştiau ceea ce nu ştiu şi nu se băgau acolo unde nu ştiau. Asta este o imagine„, a continuat acesta.
Referitor la PNL, consultantul politic a susţinut că situaţia este mult mai tristă: „Apoi, sigur, putem să fim mai trişti, dacă ne uităm că în partea cealaltă, la liberali, în afară de apariţiile timide ale lui Florin Cîţu din ultima vreme, dacă stai să te uiţi nu mai vezi nimic. Vezi zbaterile prinţului consort, apropo de Lucian Isar, care este omul de mare influenţă din umbra Alinei Gorghiu. Nu e ok, să ai un mare partid liberal şi să arate aşa. Mă uitam şi la tristeţea asta a lui Rareş. Rareş, care e liberal de atât de mult timp, s-a apucat şi-i critică, dar îi critică aşa cu un fel de regret că n-are pe cine să laude. Şi că el vede mare parte din liberalii pe care îi cunoştea el fie ieşiţi din câmpul tactic, fie plecaţi pe la ALDE sau în altă parte. Eu îi înţeleg regretul şi tristeţea, dar asta e realitatea. Pentru că făceam comparaţie, la PSD îi vedem măcar pe ăştia, în partea cealaltă nu vedem pe nimeni„.
Potrivit acestuia, cea mai mare problemă a politicienilor din 2001 a fost egoismul dat de „frustrarea dinainte de 1989, că n-au apucat să conducă din cauza dictaturii unor sfertodocţi”.
„Ştii unde nu s-a greşit? Nu s-a greşit cerând să vină alţii, s-a greşit crezând că oamenii ăştia au crescut pe cineva pe lângă ei. Marea problemă a acestor oameni deştepţi pe care i-am prezentat în imaginea din 2001 a fost egoismul lor şi faptul că n-au dorit să aibă copii politici. Egoismul lui Ion Iliescu s-a multiplicat la ceilalţi din categoria de vârstă Năstase, Dan Ioan Popescu, Rus, Mitrea şi aşa mai departe. A fost o frustrare că nu au fost apreciaţi conform valorii lor, care este neîndoielnică, înainte de 1989. Şi atunci au considerat că ”a venit vremea noastră şi doar a noastră!”. Frustrarea dinainte de 1989, că n-au apucat să conducă din cauza dicataturii unor sfertodocţi, gen Emil Bobu sau Dăscălescu, această frustrare s-a transformat în egoismul care nu le-a dat posibilitatea să promoveze oameni valoroşi, oameni inteligenţi, oameni cu ştiinţă de carte, adaptaţi noilor realităţi. Pentru că, vrând, nevrând, fiind educat, trăit, maturizat în statul comunist nu poţi să gândeşti ca unul cu 20 de ani mai tânăr, asta era diferenţa dintre mine şi Adrian Năstase, care s-a educat în statul comunist, dar după aia s-a educat şi în Statele Unite, şi în Franţa, şi în alte locuri şi a văzut altfel lumea, mult mai mobil. Eu acum nu mai pot să mă schimb cum am reuşit să mă schimb de la 20 şi ceva de ani la 30 de ani, nu mai pot. Nici ei nu mai puteau atunci. Tot timpul trebuie să te uiţi în spate la cel care are mobilitatea să se mişte şi să se muleze pe trendurile vremii. Eu ştiu două limbi străine, fluent, foarte bine, dar pe a treia nu sunt în stare să o învăţ. De vreo zece ani de zile tot mi-am propus, dar nu mai sunt în stare„.
Cozmin Guşă a analizat un sondaj realizat de CCSB, la cererea Iniţiativa România Liberală, care arată că PSD şi PNL sunt despărţite doar de 13 procente, respectv PSD – 40,2%, PNL – 27,2%, USR – 11%, UDMR – 5,4%, ALDE – 5,2%, PMP – 5%, PRU – 4,2%, alţii – 1,8%.
„Mi se pare un sondaj forţat. Şi originea este destul de ciudată. Cum ar zice amicul meu Adrian Sârbu, pe care nu l-am văzut de mult, dar l-am văzut că scrie bine, e un fel de “wishful thinking”, adică cineva şi-ar dori să fie lucrurile aşa cum sunt prezentate acolo. E mai mare diferenţa dintre PSD şi PNL, dar ce e mai important în această perioadă de campanie şi cel mai grav, pentru PNL de data asta, este trendul. Ei se află pe un trend descendent. Un lucru care în campanie contează foarte mult. Trendul adică direcţia. Într-o campanie, dacă stai drept, îţi conservi un anumit tip de electorat şi în timpul campaniei, pe măsură ce se duce, dacă ai o campanie bună poţi să urci. Nu cred că e cazul liberalilor. PSD prin indiferenţă a reuşit să rămână pe un plafon, nu a intrat la bătălii nu a răspuns unor provocări şi au o anumită prudenţă, care nu e spre lauda lor, pentru că o campanie este o campanie de luptă, de idei, dar asta le conservă, ba chiar poate să le dea o anumită tendinţă de urcare. PNL a avut o mare problemă la acest început de campanie, prin ezitarea lui Dacian Cioloş de a-şi asuma foarte clar, de la început, această misiune liberală. Şi apoi, sigur, a venit acea gafă a Alinei Gorghiu cu videoclipul de campanie cu copilaşul unei candidate, cu sandvişul pe care îl fură Dragnea şi aşa mai departe. Ei aveau un public ţintă de convins de seriozitatea demersului lor. Putem râde de acest videoclip, putem să avem comparaţii, putem să ne enervăm, însă ce rămâne la finalul zilei este prin ce metodă încerci să convingi electoratul care ar fi înclinat spre tine să facă şi pasul. Aici e vorba de un interval limitat de timp, o lună de zile, în care nu ai voie să greşeşti, pentru că orice greşeală înseamnă că îţi intră apă în barcă, barca se scufundă mai mult, şi nu mai poţi să ajungi la nivelul de flotabilitate pe care ţi l-ai propus. Liberalilor, dacă nu fac 30% în aceste alegeri, le va fi extrem de greu să vină cu o propunere care să fie considerată de către Klaus Iohannis grea şi să poată să emită pretenţii pentru a nominaliza un prim-ministru„, a arătat consultantul politic.
Acesta a explicat că cea mai mare greşeală a Uniunii Salvaţi România (USR) este despărţirea de Alina Mungiu şi a subliniat că PNL şi USR nu vor depăşi un scor de 30% la alegerile din 11 decembrie.
„Ceilalţi colegi de susţinere ai lui Dacian Cioloş, USR, deşi în acest sondaj apar cu 11%, eu nu sunt convins că este curat, ci tras de păr, pentu că nu-i văd prezenţi. Primul dezavantaj – nu-s prezenţi. Şi la Realitatea se trage de ei ca să-şi trimită invitaţi şi de multe ori motivează, cum era ministrul de la Fonduri Europene care s-a certat cu toată lumea, că nu e bine văzută prezenţa publică la o televiziune independentă în opinii cum e Realitatea. Doi: o mişcare nouă are nevoie de vectori pentru a-i însufleţi pe nehotărâţi. USR este o mişcare pentru nehotărâţi. Pentru nehotărâţi ai nevoie de vectori. Domnul Nicuşor Dan s-a topit. Doamna Clotilde Armand nu ştiu în ce măsură poate să convingă electoratul acesta mai sofisticat al nehotărâţilor. Să vedem ce succes va avea cu lansarea de carte. Sunt răutăcios. Iar trei, lucrul cel mai grav care s-a putut întâmpla USR-ului, este despărţirea de Alina Mungiu. Faptul că n-au ştiut să o aducă pe Alina Mungiu să le sprijine demersurile este un mare eşec al USR, în condiţiile în care când era USB îşi baza evoluţia şi pe ideile Alinei Mungiu şi pe susţinerea ei. Cu bune, cu rele, Alina Mungiu are portanţă, are o reţea la dispoziţie, are idei, ştie despre ce este vorba şi cred că au jignit-o destul de tare de ea a făcut această despărţirea clară, toate demersurile ei publice nu au mai însemnat susţinerea USR. Lucru care-i va văduvi de un procentaj important din procentele lor. Asta a fost o mare greşeală. Eu nu văd în acest moment ca scorul PNL + USR să meargă în 30%, dacă va merge. Aici vedem deja un eşec de campanie, un eşec de coeziune, mult egoism. Dacă ei ar fi fost într-o altă formulă şi ar fi dat mâna, ar fi făcut un front comun, şi-ar fi asumat susţinerea proiectelor lui Dacian Cioloş pe linia lui Klaus Iohannis, ar fi avut mai mult succes. Uitaţi-vă unde este Iohannis în sondaje, mult mai sus. Ce succes ar fi avut să meargă simplu bătând pas de defilare în spatele proiectelor clare astăzi ale lui Iohannis„, a spus Guşă.